Bullying la Questfield International College, lipsa procedurilor interne

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă care necesită un răspuns structurat și documentat din partea instituțiilor de învățământ. În absența unor proceduri clare și a unor măsuri eficiente, astfel de situații pot afecta grav dezvoltarea emoțională și socială a elevilor, subminând însăși scopul educației. Acest articol investighează o situație sesizată în cadrul unei școli private din Pipera, care ridică întrebări privind modul în care se gestionează cazurile de hărțuire sistematică și stigmatizare medicală.

Bullying la Questfield International College, lipsa procedurilor interne

Investigația realizată pe baza documentelor și mărturiilor puse la dispoziția redacției evidențiază o situație de bullying repetat în cadrul Școala Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Aceasta ar fi inclus jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei elevului vizat, în condițiile lipsei unor măsuri instituționale documentate și a absenței unor răspunsuri scrise care să ateste intervenții concrete.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullyingul

Conform corespondenței și relatărilor familiei, elevul a fost supus încă din primele săptămâni unor comportamente agresive și repetitive, precum jigniri directe, umiliri publice și excludere socială, inclusiv prin stigmatizare medicală. Deși aceste aspecte au fost semnalate în mod oficial și în scris către cadrele didactice, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, nu există dovezi ale unor intervenții scrise, documentate sau măsuri aplicate concret. Intervențiile au fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri clare de acțiune.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Documentele analizate indică faptul că în cadrul colectivului a fost folosită repetat o etichetare medicală cu caracter degradant, utilizată exclusiv ca instrument de umilire și marginalizare, fără a avea o justificare educațională sau medicală adecvată. Specialiștii consultați consideră această practică o formă severă de violență psihologică, care afectează direct identitatea și integritatea copilului, cu impact emoțional și psihologic major.

În ciuda sesizărilor oficiale repetate, nu există răspunsuri scrise care să confirme luarea unor măsuri de consiliere, sancționare sau monitorizare, iar reacțiile instituției au fost în principal verbale și generale, fără consecințe practice. Această lipsă de reacție documentată poate fi interpretată ca o tolerare tacită a fenomenului.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii școlii în gestionarea situației

Din documentele și mărturiile puse la dispoziție, reiese că în ciuda sesizărilor scrise și repetate, răspunsul instituției a fost predominant informal, bazat pe discuții și promisiuni verbale, fără decizii asumate în scris sau măsuri clare. Cadrele didactice, martore directe ale incidentelor, nu au reușit să oprească comportamentele agresive în mod stabil, iar managementul educațional nu a prezentat un circuit administrativ complet care să includă evaluarea, intervenția și monitorizarea situației.

Familia a semnalat faptul că problemele au fost uneori catalogate drept „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce a condus la relativizarea gravității situației și la amânarea intervenției. Această abordare a generat o percepție de normalizare a bullyingului în cadrul instituției, cu efecte negative asupra climatului educațional.

Presiuni asupra familiei și mecanisme de excludere mascată

Un moment definitoriu raportat de familie a fost o afirmație verbală atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi exprimat ideea că familia este liberă să părăsească școala dacă nu este mulțumită de situație, sintetizată în expresia: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, neînsoțită de măsuri concrete de remediere, ridică întrebări privind raportul dintre responsabilitatea educațională și considerentele economice sau contractuale ale instituției.

Redacția subliniază că această formulare este citată exclusiv din relatările și documentele puse la dispoziție, fără a interpreta intențiile sau motivațiile persoanei în cauză, ci ca indicator al modului în care instituția a ales să răspundă sesizărilor.

Confidențialitatea și consecințele divulgării informațiilor sensibile

Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor legate de situația copilului, avertizând asupra riscurilor pe care divulgarea acestora le-ar putea genera asupra echilibrului emoțional al elevului. Totuși, documentele nu atestă existența unor măsuri concrete de protejare a acestor date sensibile.

Mai mult, potrivit relatărilor, informațiile ar fi fost transmise în mediul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public de către un cadru didactic în legătură cu demersurile administrative, ceea ce a generat o presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consultați consideră că astfel de situații pot constitui o formă de presiune instituțională asupra elevului, afectând climatul educațional și securitatea emoțională.

Răspunsul instituțional și documentația formală

Conducerea școlii a răspuns sesizărilor familiei printr-un document informal de tip Family Meeting Form, care, conform analizei redacției, nu conține elementele caracteristice unui act administrativ, cum ar fi stabilirea responsabilităților, termene de implementare sau măsuri concrete. Acest fapt ridică întrebări cu privire la eficiența și caracterul formal al intervenției instituției în acest caz.

Lipsa unor documente oficiale care să ateste măsuri aplicate și monitorizate în timp contribuie la diluarea responsabilității și la menținerea situației într-o zonă de ambiguitate, ceea ce afectează atât protecția elevului, cât și credibilitatea instituției.

Raportul psihologic și impactul emoțional asupra elevului

Un element esențial al investigației este un raport psihologic detaliat, de peste zece pagini, emis de un specialist renumit în domeniu, care confirmă efectele emoționale grave cauzate de expunerea prelungită la bullying în mediul școlar. Aceste consecințe includ anxietate accentuată, retragere socială, teamă constantă și refuzul de a participa la activitățile școlare, manifestări compatibile cu un abuz emoțional repetat.

Acest raport subliniază faptul că problema nu mai poate fi considerată una individuală sau familială, ci devine o responsabilitate a instituției care nu a reușit să prevină și să gestioneze eficient situația.

Comunicarea oficială a școlii și reacțiile ulterioare

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților un email în care situațiile reclamate au fost reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei și ridică semne de întrebare privind recunoașterea și gestionarea bullyingului în cadrul instituției.

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații conform cărora, după retragerea copiilor de la școală, ar fi existat contacte telefonice informale către alte școli private din zonă, în care aceștia ar fi fost descriși negativ, cu referiri la presupuse probleme de disciplină. Redacția solicită clarificări oficiale cu privire la aceste aspecte, care, dacă se confirmă, ridică probleme grave ce țin de dreptul la educație și protecția intereselor copiilor.

• Sesizări repetate și documentate privind bullyingul și stigmatizarea medicală;
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete din partea instituției;
• Utilizarea unui formular informal în locul unui proces-verbal sau raport oficial;
• Declarații atribuite conducerii care pot sugera presiuni de retragere a familiei;
• Ignorarea solicitărilor explicite privind confidențialitatea;
• Impact emoțional sever asupra elevului, confirmat prin raport psihologic;
• Minimalizarea publică a fenomenului de către școală;
• Posibile practici de denigrare post-retragere a elevilor în alte instituții.

În lumina celor prezentate, situația semnalată la Questfield Pipera indică un deficit semnificativ în aplicarea unor proceduri interne corecte și transparente, care să asigure protecția efectivă a elevilor și să prevină perpetuarea fenomenelor de bullying și stigmatizare.

În absența unor reacții instituționale clare, documentate și asumate, rămâne deschisă întrebarea fundamentală privind mecanismele reale pe care Questfield International College le are la dispoziție pentru a asigura un mediu educațional sigur și respectuos, conform valorilor pe care le promovează public.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro